Sari la conținut

🎌 1 Decembrie și 24 Ianuarie

Moș Ion Roată și Unirea

după Ion Creangă

Moș Ion Roată, țăranul cu vorbă de duh, îi învață pe boieri că Unirea se face cu umerii tuturor, iar Vodă Cuza îi spală rușinea. Scenetă de 24 Ianuarie, cu Hora Unirii.

  • Clasele III–IV
  • ⏱ 12 min
  • 👥 8–27 copii
  • 🎭 11 roluri

Despre scenetă

Iași, 1857: boierii vor să facă Unirea Moldovei cu Țara Românească și cheamă la adunare și câțiva țărani. Moș Ion Roată nu se sfiește: îi cere unui boier tânăr să vorbească „mai moldovenește”, nu franțuzește, și tot spune că „n-a înțeles”. Un boier bătrân îi arată ce e Unirea cu un bolovan, pe care Moș Ion nu-l poate muta singur, dar țăranii îl ridică împreună. Moș Ion are însă replica lui: boierii doar au poruncit, dar n-au pus umărul. De data aceasta, toți, boieri și țărani, ridică bolovanul împreună, ușor ca o pană. Urmează vestea alegerii lui Cuza la 24 ianuarie 1859 și o întâlnire după câțiva ani, la Adjud. Acolo, domnitorul îl sărută pe obraz pe Moș Ion, ca să-i șteargă rușinea făcută de un boier, iar boierul își cere iertare.

Sceneta e caldă și respectuoasă, cu umorul zicerilor lui Moș Ion, și explică pe înțelesul copiilor ce înseamnă „Unirea face puterea”. Se încheie cu prima strofă din „Hora Unirii” de Vasile Alecsandri și cu o horă adevărată, în care se prinde toată distribuția. Grupurile de boieri, deputați țărani, sătence și cucoane permit urcarea pe scenă a întregii clase.

Ce învață copiii

  • Mica Unire de la 24 ianuarie 1859, pe înțelesul copiilor: cine a fost Alexandru Ioan Cuza, ce despărțea Milcovul și cum a apărut numele România (Educație civică; Istorie, la clasa a IV-a).
  • „Unirea face puterea”, arătat printr-o probă concretă, bolovanul, bună de discutat și la clasă.
  • Respectul pentru fiecare om, bogat sau sărac: vorba țăranului contează la fel de mult ca a boierului.
  • Limba lui Creangă și zicerile populare („de la vorbă până la faptă e mare deosebire”, „de la vlădică până la opincă”) (Comunicare în limba română).
  • „Hora Unirii” de Vasile Alecsandri, cântată și jucată de toată clasa (Muzică și mișcare).

Distribuția

Rolurile, câți copii joacă fiecare și costumul potrivit. Rolurile fără replici sunt bune pentru copiii timizi.

  • Povestitorul întâi

    Așază întâmplările în timp și explică pe scurt ce s-a petrecut. Un elev care citește clar și sigur.

    👥 1 copil 💬 3 replici

    Idee de costum: Cămașă albă, vestă populară și o carte mare cu titlul „Ion Creangă – Povestiri”.

  • Povestitorul al doilea

    Îl completează pe primul și deschide hora de la final. Vorbește cald, ca un bunic care își amintește.

    👥 1 copil 💬 3 replici

    Idee de costum: Ie sau cămașă albă și o eșarfă tricoloră.

  • Moș Ion Roată

    Țăranul deputat de la Câmpuri, din ținutul Putnei: cinstit, curajos și cu vorbă de duh. Nu e niciodată obraznic, doar spune verde ce gândește. Rolul principal: replicile lui se spun rar, cu un zâmbet în colțul gurii.

    👥 1 copil 💬 12 replici

    + O barbă albă din vată și o hârtie mare, scrisă, prinsă în vârful unei prăjini, pentru scena de la Adjud.

  • Alexandru Ioan Cuza

    La început ofițer și deputat în adunare, apoi domnitorul ales de amândouă țările. E prietenos, drept și apropiat de oameni. Vorbește puțin, dar cu greutate.

    👥 1 copil 💬 7 replici

    + Barbă și mustăți desenate (Cuza purta barbă); o eșarfă tricoloră peste umăr după alegerea ca domn.

  • Boierul cel bătrân

    Un boier înțelept și bine intenționat, care le explică țăranilor Unirea. Învață și el ceva de la Moș Ion și râde cu poftă de propria greșeală.

    👥 1 copil 💬 11 replici

    Idee de costum: Un halat lung (anteriu), un brâu lat, o căciulă înaltă de blană (ișlic), barbă albă și un baston.

  • Boierul cel tânăr

    Un „bonjurist”, adică un boier tânăr, crescut prin străinătate, care amestecă vorbele românești cu cele franțuzești. E fudul, dar la final se rușinează și își cere iertare.

    👥 1 copil 💬 4 replici

    + Un joben și o pereche de mănuși albe.

  • Boierii

    Ceilalți boieri din adunare: se miră, râd, se uită unul la altul și, la urmă, pun și ei umărul la bolovan.

    👥 2–4 copii 💬 o replică

    Idee de costum: Veste sau sacouri închise la culoare, papioane și jobene din carton; boierii mai bătrâni, halate lungi și căciuli înalte.

  • Deputații țărani

    Moș Vasile, badea Ilie, badea Pandelachi și ceilalți țărani aleși în adunare. Sfioși la început, puternici când lucrează împreună.

    👥 3–6 copii 💬 3 replici

    + Cușme noi; Creangă povestește că boierii i-au îmbrăcat pe toți la fel, „cu cheburi albe și cușme nouă”.

  • Crainicul

    Vestitorul care anunță, cu toba, alegerea lui Cuza. Rol scurt, pentru un copil cu voce puternică.

    👥 1 copil 💬 o replică

  • Sătencele

    Femeile din sat care se bucură de Unire și se strâng la Adjud să-l vadă pe domnitor. Au o singură replică, în cor.

    👥 2–6 copii 💬 o replică

    + Stegulețe tricolore.

  • Cucoanele

    Doamnele din Iași, în rochii de epocă, care sărbătoresc alegerea domnitorului și se prind și ele în horă.

    👥 2–4 copii 💬 o replică

    + Evantaie și stegulețe tricolore.

Decorul, recuzita și muzica

Decorul

Pentru scenele 1 și 2, sala adunării din Iași: o masă lungă, acoperită cu o pânză, câteva scaune pentru boieri și, într-un colț, bolovanul. Acesta e o cutie mare de carton îmbrăcată în hârtie gri, mototolită, ca să pară greu, dar ușoară de ridicat. Pentru scenele 3–5, masa se dă la o parte și scena rămâne liberă: e piața din Adjud și locul horei. În fundal pot sta o hartă simplă cu cele două țări și Milcovul între ele și ghirlande cu stegulețe tricolore.

Recuzita

Bifează ce ai pregătit; bifele rămân salvate în browserul tău.

Muzica

  • La intrarea crainicului: câteva bătăi de tobă, ca la o veste mare.
  • Pentru bucuria de după alegerea lui Cuza: o melodie populară de joc, de pe disc.
  • „Hora Unirii” (versuri de Vasile Alecsandri, muzică de Alexandru Flechtenmacher): prima strofă, cântată de toată distribuția, apoi hora jucată pe melodie.

Textul scenetei

Alege un rol ca să-i vezi replicile evidențiate. Poți printa textul întreg sau doar fișa unui rol.

Scena 1 – La adunarea din Iași

O sală din Iași. La masa lungă stau Boierul cel bătrân, Boierul cel tânăr, Boierii și Alexandru Ioan Cuza, în uniformă de ofițer. În picioare, cu cușmele în mâini, stau Moș Ion Roată și Deputații țărani, îmbrăcați toți la fel.

Povestitorul întâi

În anul 1857, la Iași, s-au adunat boierii Moldovei ca să hotărască un lucru mare: Unirea cu Țara Românească.

Povestitorul al doilea

Au fost chemați la adunare și câțiva țărani, câte unul din fiecare județ. Boierii i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme noi, de se mirau țăranii ce noroc a dat peste ei. Printre ei era și Moș Ion Roată, de la Câmpuri, din ținutul Putnei.

Boierul cel bătrân

Oameni buni, știți de ce sunteți chemați aici?

Deputații țărani

Om ști, cucoane, dacă ne spuneți.

Boierul cel bătrân

Iaca de ce: de sute de ani, două țări surori, Moldova noastră și Țara Românească, trăiesc despărțite. Avem aceeași limbă, aceeași credință, aceleași cântece și obiceiuri. Ne desparte doar un pârâiaș, Milcovul, care trece pe la Focșani. Să-l secăm dar dintr-o sorbire și să facem Unirea!

Boierul cel tânăr(ridicându-se și scoțându-și jobenul)

Messieurs! Unirea este une idée magnifique! C'est-à-dire... o idee progresistă, liberală și foarte, foarte... à la mode!

Moș Ion Roată

Aveți bunătate de vorbiți mai moldovenește, cucoane, să ne dumerim și noi!

Boierii râd. Boierul cel tânăr se înroșește.

Boierul cel tânăr

Dar ce nevoie e să înțelegi tu, țărane? Taci și ascultă, dacă tot ai venit aici!

Moș Ion Roată

Ei, cucoane, cucoane! Palmele astea țărănești, pline de bătături, cum le vedeți, vă țin pe dumneavoastră de atâta amar de vreme. Dacă nu vă place să pricepem și noi ce vorbiți, de ce ne-ați mai chemat?

Boierul cel bătrân

Sfânt să-ți fie rostul, moș Ioane! Decât un bonjurist cu o mână de învățătură, mai bine un țăran cu un car de minte!

Cuza se ridică de la masă și îi strânge prietenește mâna lui Moș Ion.

Alexandru Ioan Cuza

Bine ai grăit, moș Ioane. Aici, fiecare are dreptul la vorbă.

Scena 2 – Bolovanul

Boierul cel bătrân

Ei, oameni buni, acum ați înțeles ce e Unirea?

Deputații țărani

Am înțeles, cucoane. Așa o fi.

Moș Ion Roată

Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! Vorba ceea: țăranul, când merge, tropăiește, și când vorbește, hodorogește...

Boierul cel bătrân

Moș Ioane, dumneata ești cam greu de cap. Vezi bolovanul cela din colț? Ia adă-l ici, lângă mine!

Moș Ion Roată

S-avem iertare, cucoane, n-oi putea. Acolo-i greutate, nu șagă!

Boierul cel bătrân

Încearcă și vezi!

Moș Ion se opintește cu toată puterea. Bolovanul nu se clintește.

Moș Ion Roată

Hooo-rup! Nu se urnește, cucoane!

Boierul cel bătrân

Moș Vasile, bade Ilie, bade Pandelachi, ia mergeți și voi într-ajutor!

Deputații țărani se pun la bolovan lângă Moș Ion, îl ridică pe umeri și îl aduc lângă boier.

Deputații țărani

Hooo-rup! Gata, cucoane!

Boierul cel bătrân

Vedeți? Moș Ion singur n-a putut, dar împreună ați făcut treaba ușor. Cum zice cântecul:

Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi și la durere;

Unde-s doi, puterea crește

Și dușmanul nu sporește!

Așa e și cu Unirea, oameni buni: unirea face puterea!

Moș Ion Roată

Ba eu tot n-am înțeles, cucoane.

Boierul cel bătrân(oftând)

Atunci spune dumneata cum ai înțeles, să auzim și noi!

Moș Ion Roată

Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă până la faptă e mare deosebire. Dumneavoastră ne-ați poruncit să aducem bolovanul, dar n-ați pus umărul împreună cu noi. Până acum, noi, țăranii, am dus fiecare câte-o piatră pe umeri. Acum, cu Unirea, să ducem tot noi, singuri, o stâncă întreagă?

Tăcere. Boierii se uită unul la altul.

Boierii

Hm... Ia te uită!

Boierul cel bătrân(izbucnind în râs)

Ai dreptate, moș Ioane! Unirea nu se face cu porunci, ci cu umerii tuturor. Boieri, la bolovan!

Boierul cel tânăr

Cu mănușile mele albe?

Boierul cel bătrân

Cu mănuși cu tot, cucoane!

Boierii, Cuza și țăranii se pun cu toții la bolovan. Îl ridică dintr-odată, ușor ca pe o pană, și îl așază în mijlocul scenei.

Toți

Hooo-rup!

Moș Ion Roată(ștergându-și fruntea, zâmbind)

Ei, acum am înțeles și eu ce-i Unirea!

Alexandru Ioan Cuza

Unirea o facem toți, de la vlădică până la opincă!

Scena 3 – 24 Ianuarie 1859

Masa se dă la o parte. Intră Crainicul, bătând toba, iar după el Sătencele și Cucoanele, cu stegulețe.

Crainicul

Ascultați și luați aminte! La 5 ianuarie, Moldova l-a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza. Iar azi, 24 ianuarie 1859, l-a ales domn și Țara Românească! Două țări surori, un singur domn!

Sătencele

Trăiască Unirea!

Cucoanele

Trăiască Vodă Cuza!

Povestitorul întâi

Așa s-a făcut Mica Unire. Cele două țări surori au devenit Principatele Unite, iar peste câțiva ani au primit un nume nou și frumos: România.

Alexandru Ioan Cuza(cu eșarfa tricoloră peste umăr)

Fraților, nu eu am făcut Unirea, ci voi toți: boieri și țărani, moldoveni și munteni. Să ne ținem de mână și la bine, și la greu!

Scena 4 – La Adjud

Povestitorul al doilea

Au trecut câțiva ani. Într-o zi, Vodă Cuza a poposit la Adjud, în drum spre București, și lumea s-a strâns grămadă să-l vadă.

Mulțimea îl înconjoară pe Cuza. Pe deasupra capetelor flutură o hârtie prinsă în vârful unei prăjini. Lumea se dă la o parte, iar Moș Ion Roată îngenunchează în fața domnitorului.

Alexandru Ioan Cuza

Ia te uită! Moș Ion Roată, prietenul meu cel vechi de la adunarea din Iași! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi fără sfială ce durere ai.

Moș Ion Roată(ridicându-se)

Măria-ta, ți-am scris totul aici, pe hârtie...

Alexandru Ioan Cuza

Spune din gură, moș Ioane, că mai bine înțeleg.

Moș Ion Roată

De când cu vorbele mele de la Iași, n-am mai avut zi bună cu boierul, vecinul meu. Mi-a luat vitișoarele, m-a sărăcit și m-a făcut de ocară în fața întregului sat. Și cinstea, măria-ta, e lucrul cel mai scump pe care îl are un om.

Cuza îi pune în mână o pungă.

Alexandru Ioan Cuza

Ține, moș Ioane, acest mic dar de la mine, pentru nevoile dumitale.

Moș Ion Roată

Mulțumesc, măria-ta. Dar cu rușinea, cum rămâne?

Alexandru Ioan Cuza

Cu rușinea, iaca așa rămâne! (Îl sărută pe un obraz și pe celălalt.) Du-te și spune sătenilor dumitale că pe obrazul pe care ți l-a pătat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea!

Mulțimea aplaudă. Din spatele ei iese, cu capul plecat, Boierul cel tânăr.

Boierul cel tânăr

Moș Ioane... eu sunt vecinul acela. Am greșit. Iartă-mă! Mâine îți aduc înapoi vitișoarele.

Moș Ion Roată

Te iert, cucoane. Ce-a fost a trecut. Acum suntem toți ai aceleiași țări, și bolovanul îl ducem împreună!

Boierul cel tânăr și Moș Ion își strâng mâna. Cuza le pune mâinile pe umeri.

Scena 5 – Hora Unirii

Povestitorul întâi

De atunci, în fiecare an, pe 24 ianuarie, ne amintim că împreună suntem mai puternici.

Povestitorul al doilea

Și ca să nu uităm, prindem hora, așa cum au prins-o și ei, acum mai bine de o sută cincizeci de ani.

Toți(cântă)

Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română,

Să-nvârtim hora frăției

Pe pământul României!

Toată distribuția se prinde în horă, boieri și țărani laolaltă, cu Moș Ion Roată și Vodă Cuza în mijloc, și joacă pe melodia „Horei Unirii”. La sfârșit, toți se opresc cu fața la public și fac o plecăciune.

Sfaturi de regie

  • Bolovanul e ușor, dar copiii trebuie să „joace” greutatea: Moș Ion se strâmbă și se opintește, apoi, când îl ridică toți, bolovanul „zboară” dintr-odată. Repetați momentul ca pe un joc de pantomimă.
  • Explicați înainte cuvintele vechi: Divan, deputat, cucoane, bonjurist, cușmă, cheburi, vlădică (episcop) și opincă (încălțămintea țăranului). Sceneta e și o lecție de vocabular.
  • Cuvintele franțuzești ale boierului tânăr se spun simplu, chiar stâlcit: râsul vine din cât de fudul le spune, nu din pronunție.
  • Moș Ion e respectat, nu ridiculizat: sala râde de istețimea lui, nu de el. La fel, boierii nu sunt răi, doar învață ceva.
  • Pentru sărutul domnitorului, Cuza își pune mâinile pe umerii lui Moș Ion și se apleacă spre fiecare obraz. Dacă băieții se sfiesc, ajunge o îmbrățișare.
  • Învățați pașii horei la Muzică și mișcare. Dacă scena e mică, faceți două cercuri, unul în altul, sau o horă în șir care coboară printre spectatori.

Variante și adaptări

  • Cu 8 elevi: un singur Povestitor, care e și crainic; fără boieri, sătence și cucoane (replicile lor le spun deputații țărani); trei deputați țărani duc bolovanul. La horă se pot prinde și spectatorii.
  • Cu toată clasa: adăugați boieri, deputați, sătence și cucoane. La horă, invitați și părinții din primul rând.
  • Versiune scurtă, de 7–8 minute: păstrați scenele 2, 3 și 5. Povestitorul spune în două fraze de ce au fost chemați țăranii la Iași.
  • Clasa a III-a: replica lungă a lui Moș Ion de la bolovan se poate împărți între el și un deputat țăran, iar povestitorii pot citi din carte.

Text original Vis de Carnaval. Îl poți folosi gratuit la serbări, îl poți printa și adapta grupei tale. Te rugăm să nu-l republici pe alte site-uri.

Moș Ion Roată și Unirea

Costumele pentru această scenetă

Toate personajele, într-un singur loc. Închiriezi pentru o zi sau pentru câteva zile, cu livrare în toată țara.

Află cum funcționează

Costume pentru toată grupa, fără bătăi de cap

Ca partener Premium nu lași garanție, iar fiecare părinte plătește doar costumul copilului lui. Livrăm totul o singură dată, la grădiniță sau la școală.

Află cum funcționează

Ai o scenetă care a mers foarte bine?

Trimite-ne-o, iar cu acordul tău o publicăm aici, cu numele tău și al grădiniței sau școlii. Sau spune-ne ce scenetă îți lipsește.

Scrie-ne
Toate scenetele
🎌 1 Decembrie ★ Recomandată

Ce frumoasă ești, Românie!

De 1 Decembrie, copiii din cele nouă provincii istorice aduc fiecare câte o bucată din harta României, până se face întreagă. Cu Tricolorul și horă la final.

  • Grupa mare
  • Clasa pregătitoare
  • Clasele I–II
  • ⏱ 9 min
  • 👥 10–24 copii
🎌 1 Decembrie

Hora Unirii la grădiniță

Două surori, Moldova și Țara Românească, despărțite de un pârâu, se țin de mână cu ajutorul lui Cuza. 24 Ianuarie explicat celor mici, cu versuri scurte și o horă adevărată.

  • Grupa mare
  • Clasa pregătitoare
  • ⏱ 7 min
  • 👥 5–26 copii
📖 Povești

Prâslea cel Voinic și merele de aur

după Petre Ispirescu

Prâslea, cel mai mic dintre frați, păzește mărul cu mere de aur, coboară pe tărâmul celălalt și îl învinge pe zmeu cu mintea. Basmul lui Ispirescu, blând și vesel, pentru clasele I–IV.

  • Clasele I–II
  • Clasele III–IV
  • ⏱ 14 min
  • 👥 10–26 copii