Sari la conținut

📖 Povești pentru orice zi

Prâslea cel Voinic și merele de aur

după Petre Ispirescu

Prâslea, cel mai mic dintre frați, păzește mărul cu mere de aur, coboară pe tărâmul celălalt și îl învinge pe zmeu cu mintea. Basmul lui Ispirescu, blând și vesel, pentru clasele I–IV.

  • Clasele I–II
  • Clasele III–IV
  • ⏱ 14 min
  • 👥 10–26 copii
  • 🎭 15 roluri

Despre scenetă

Un hoț fură în fiecare an merele de aur din grădina împăratului. Frații cei mari adorm de pază, dar Prâslea, cel mai mic, își pune doi țepuși ca să nu-l fure somnul. Când vine zmeul, Prâslea îl pune pe fugă cu o săgeată în sacul cu mere. Pe urma solzilor pierduți de zmeu, frații ajung la o prăpastie, iar Prâslea coboară pe tărâmul celălalt. Acolo eliberează trei domnițe și îl învinge pe zmeu fără nicio lovitură, doar cu mintea: aruncă buzduganul mai departe decât el și „stoarce apă din piatră”. Speriat, zmeul fuge la capătul lumii.

Trădarea fraților din basm devine aici o încurcătură comică: se ceartă cine să-l tragă primul pe Prâslea, le scapă funia din mână și apoi se laudă cu fapta lui. O zgripsoroaică recunoscătoare îl scoate pe Prâslea la lumină, mărul de aur dat de domnița cea mică îl ajută să fie recunoscut, iar frații își cer iertare. Sceneta are cinci scene, doi povestitori și formulele de început și de sfârșit ale basmului. Merele de aur, puii zgripsoroaicei și curtenii pot fi oricâți.

Ce învață copiii

  • Structura basmului popular: formula de început și cea de sfârșit, cifra trei, probele eroului, ajutorul primit pentru o faptă bună (Comunicare în limba română).
  • Mintea învinge forța: Prâslea câștigă prin isteție, nu prin bătaie.
  • Cinstea și iertarea: frații se laudă cu fapta altuia, apoi își cer iertare, iar Prâslea îi iartă (Dezvoltare personală).
  • Recunoștința: zgripsoroaica îl ajută pe Prâslea pentru că el i-a ocrotit puii.
  • Palatele de aramă, argint și aur și mărul din grădină se pot face la Arte vizuale și abilități practice.

Distribuția

Rolurile, câți copii joacă fiecare și costumul potrivit. Rolurile fără replici sunt bune pentru copiii timizi.

  • Povestitorul întâi

    Deschide basmul cu formula lui Ispirescu și leagă scenele. Un copil care citește expresiv și se bucură de cuvintele vechi.

    👥 1 copil 💬 3 replici

    Idee de costum: Cămașă albă, vestă populară și o carte mare de basme din carton.

  • Povestitorul al doilea

    Îl completează pe primul și închide povestea cu formula de sfârșit. Vorbește rar, ca un bunic care a fost el însuși la nuntă.

    👥 1 copil 💬 4 replici

    Idee de costum: Ie sau cămașă albă și o eșarfă colorată.

  • Împăratul

    Mare și puternic, dar necăjit că n-a gustat niciodată un măr de aur. Îl ia peste picior pe fiul cel mic, apoi rămâne uimit de el.

    👥 1 copil 💬 8 replici

    + O tavă aurie pentru merele aduse de Prâslea.

  • Fratele cel mare

    Lăudăros și somnoros: jură că nu doarme și sforăie după două vorbe. Nu e rău, doar cam invidios pe fratele mic și grăbit să ia laudele.

    👥 1 copil 💬 11 replici

  • Fratele mijlociu

    Îl imită în toate pe fratele cel mare și se sperie ușor. Spune mereu „Ba eu!”, iar la urmă e primul care se rușinează.

    👥 1 copil 💬 8 replici

  • Prâslea

    Cel mai mic dintre frați, modest, isteț și curajos. Nu se laudă, nu se ceartă și iartă ușor. Rolul principal, cu replici scurte și multă mișcare.

    👥 1 copil 💬 15 replici

    + Un arc de jucărie, o traistă și o căciulă; o mantie veche de drumeț, ținută în traistă, cu care acoperă cuibul în scena a patra și pe care o poartă în ultima scenă.

  • Zmeul

    Mare, fudul și... fricos. Adulmecă „a om de pe tărâmul celălalt”, se laudă cu buzduganul și o ia la goană când vede că Prâslea „stoarce apă din piatră”. Rol comic, nu înfricoșător.

    👥 1 copil 💬 5 replici

    + Un buzdugan din burete și un sac pentru mere.

  • Domnița de aramă

    Cea mai mare dintre domnițe, grijulie și sfătoasă. Îl primește pe Prâslea și îi spune ce obiceiuri are zmeul.

    👥 1 copil 💬 4 replici

    + O panglică arămie, ca bici fermecat.

  • Domnița de argint

    Sora mijlocie, veselă și curajoasă. Râde prima când zmeul o ia la fugă.

    👥 1 copil 💬 4 replici

    + O panglică argintie, ca bici fermecat.

  • Domnița de aur

    Cea mai mică dintre domnițe, blândă și statornică. Îi dă lui Prâslea mărul ei de aur și nu se mărită cu nimeni până nu-l vede întors.

    👥 1 copil 💬 5 replici

    + O panglică aurie, ca bici fermecat, și un măr de aur din carton.

  • Mărul

    Pomul din fundul grădinii: stă drept, cu ramurile întinse, și se scutură de bucurie la final. Rol fără replici, bun pentru un copil răbdător.

    👥 1 copil 🤫 fără replici

    + Câteva mere aurii din carton, prinse cu clame de rufe, ca să poată fi „furate”.

  • Merele de aur

    Merele fermecate din pomul împăratului. Stau în jurul mărului, își spun necazul în cor și dansează la nunta de la sfârșit.

    👥 2–6 copii 💬 2 replici

    + O eșarfă sau o coroniță aurie, ca merele să fie „de aur”.

  • Zgripsoroaica

    O pasăre uriașă și năprasnică, dar cu inimă de mamă. Se îmblânzește când află că Prâslea i-a ocrotit puii și îl scoate pe tărâmul nostru.

    👥 1 copil 💬 3 replici

    Idee de costum: Aripi mari din carton sau dintr-o pânză maro prinsă de mâneci, un cioc din carton pe o bentiță.

  • Puii zgripsoroaicei

    Puișori uzi și înfrigurați, care piuie în cuib. Au două replici scurte, spuse în cor.

    👥 2–4 copii 💬 2 replici

    Idee de costum: Tricou galben, aripioare din hârtie și un cioc mic pe o bentiță.

  • Curtenii

    Oamenii de la curtea împăratului: se miră, aplaudă și joacă la nuntă. Rol fără replici, ca să urce pe scenă toată clasa.

    👥 2–4 copii 🤫 fără replici

Decorul, recuzita și muzica

Decorul

În stânga, grădina împăratului: Mărul cu merele de aur în jurul lui și un tron. La mijloc, prăpastia: un paravan cu o „gaură” neagră pictată și o funie groasă trecută peste el, pe care frații o țin de sus. În dreapta, tărâmul celălalt: trei panouri din carton pictate ca trei palate, de aramă, de argint și de aur, cu câte un măr mare pictat pe spate. Într-un colț, un cuib (un coș mare cu paie) pentru puii zgripsoroaicei.

Recuzita

Bifează ce ai pregătit; bifele rămân salvate în browserul tău.

Muzica

  • La intrarea zmeului: „Gnomul” din „Tablouri dintr-o expoziție” de Musorgski, câteva secunde, ca să se audă că vine ceva mare și caraghios.
  • La zborul zgripsoroaicei: „Dimineața” din „Peer Gynt” de Grieg, cât timp ies la lumină.
  • La nuntă: o horă populară, de pe disc sau la acordeon, pe care o joacă toată distribuția.
  • Cântecul final, „Măr de aur, măr de soare”: două strofe din text, pe melodia horei de la nuntă.

Textul scenetei

Alege un rol ca să-i vezi replicile evidențiate. Poți printa textul întreg sau doar fișa unui rol.

Scena 1 – Mărul cu mere de aur

Grădina împăratului. Mărul stă în fundul grădinii, cu Merele de aur în jurul lui. Împăratul se plimbă îngândurat. Frații și Prâslea stau deoparte.

Povestitorul întâi

A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele...

Povestitorul al doilea

...era un împărat puternic și mare, care avea în grădină un măr cu mere de aur.

Merele de aur

Suntem mere aurii,

Dulci și pârguite-n soare,

Dar ne fură-n miez de noapte

Un hoț care-apoi dispare!

Împăratul

De atâția ani am pomul ăsta și n-am gustat niciodată un măr de aur! Cine îmi prinde hoțul?

Fratele cel mare

Eu, tată! Păzesc eu și nu dorm nicio clipă!

Se lasă noaptea. Fratele cel mare se așază sub măr, țanțoș, cu brațele încrucișate.

Fratele cel mare

Eu nu dorm... Eu sunt cel mai voinic... Eu... nu... sfo... (Adoarme și sforăie.) Hrrr... fiuuu...

Pe muzică, Zmeul intră în vârful picioarelor, desprinde merele de carton din pom, le pune în sac și iese. Merele de aur se ghemuiesc de frică. Se face ziuă.

Fratele cel mare(se trezește)

Unde-s merele?! Eu n-am dormit! Doar am închis ochii o clipă...

Povestitorul întâi

Și anul următor a păzit fratele mijlociu, și a pățit la fel.

Fratele mijlociu(căscând)

Eu nu dorm ca frate-meu! Eu... hrrr...

Împăratul(supărat)

Gata! Tai mărul și scap de necaz!

Prâslea

Tată, mai lasă-l un an și lasă-mă să-l păzesc și eu!

Împăratul

Fugi d-aici! Frații tăi cei mari n-au putut, și tocmai tu, un prichindel ca tine, o să poți?

Prâslea

Nu mă leg să prind hoțul, tată. Vreau numai să încerc.

Împăratul(oftând)

Fie! Mai las mărul un an.

Scena 2 – Paza lui Prâslea

Noapte. Prâslea își înfige cei doi țepuși de carton: unul în fața bărbiei, altul la ceafă. Se așază între ei, cu arcul în mână.

Povestitorul al doilea

Prâslea și-a pus doi țepuși: unul în față și unul în spate. Dacă moțăia, se înțepa în bărbie sau în ceafă și se trezea.

Prâslea(dă din cap în față)

Țac! Au! Nu dorm! (Se lasă pe spate.) Poc! Au! Nu dorm nici acum!

Merele de aur(în șoaptă)

Ce băiat isteț!

Pe muzica zmeului, se aude un fâșâit. Zmeul intră cu sacul și se apucă de mere.

Prâslea(sare în picioare)

Stai, hoțule!

Prâslea trage cu arcul spre sacul zmeului. Din culise se aude „Pac!”. Sacul se rupe, merele se rostogolesc pe jos, iar zmeul fuge, pierzând pe drum solzi strălucitori.

Zmeul(fugind)

Au, sacul meu! Lasă că ne mai vedem noi!

Se face ziuă. Prâslea strânge merele pe o tavă aurie și i le duce împăratului.

Împăratul

Mere de aur! În sfârșit! Prâslea, tu ești cel mai voinic dintre fiii mei!

Prâslea

Acum să căutăm și hoțul! Uitați, a lăsat o urmă de solzi!

Frații(încet, către public)

Iar Prâslea e eroul... Și noi?

Scena 3 – Pe tărâmul celălalt

Frații și Prâslea merg pe urma solzilor până la prăpastie. Aruncă funia peste paravan.

Povestitorul întâi

Urma de solzi i-a dus până la o prăpastie adâncă. Acolo trebuia să locuiască hoțul merelor.

Fratele cel mare

Mă las eu primul! Dar când scutur funia, să mă trageți repede sus!

Fratele cel mare trece după paravan și iese imediat înapoi, tremurând.

Fratele cel mare

E întuneric și miroase a zmeu! Nu mai cobor!

Fratele mijlociu

Ba eu! (Trece după paravan și se întoarce în fugă.) Am auzit un „hâm-hâm”! Nici eu nu mai cobor!

Prâslea

Atunci mă las eu. Țineți bine funia!

Prâslea trece după paravan și iese în partea dreaptă, pe tărâmul celălalt. În fața palatelor stau Domnițele.

Domnița de aramă

Om de pe tărâmul nostru! Suntem trei fete de împărat, furate de un zmeu, care ne ține aici, în trei palate.

Domnița de argint

Ascunde-te, voinice! Zmeul aruncă buzduganul de departe, iar buzduganul lovește în ușă și se pune singur în cui!

Din culise se aude „Bum!”. Intră Zmeul, cu buzduganul pe umăr, și adulmecă aerul.

Zmeul

Hâm! hâm! Aici miroase a om de pe tărâmul celălalt! Ce vânt te-aduce, omule? Cum vrei să ne batem: în buzdugane să ne lovim, în săbii să ne tăiem, ori în luptă dreaptă să ne luptăm?

Prâslea

Ba hai mai bine să ne întrecem în putere! Aruncă-ți buzduganul cât poți de departe!

Zmeul

Ha! Îl arunc cale de un conac! (Face că aruncă buzduganul spre culise; se aude „Bum!” departe.)

Prâslea

Atâta tot? Eu îl arunc până după lună! (Face că îl aruncă și mai departe; se aude „Bum!” foarte încet.)

Zmeul(uitându-se în sus, speriat)

Până după lună?! Hm... Dar știi să storci piatra? (Strânge în pumni un bolovan de hârtie gri, care se fărâmițează.) Uite, eu o fac praf!

Prâslea(scoate din traistă un bulgăre alb)

Praf? Eu scot apă din piatră! (Strânge buretele, iar apa picură pe tavă.)

Zmeul

Apă din piatră?! Dacă din piatră scoate apă, din mine ce-o să scoată? Fug până la capătul lumii și nu mai fur niciodată mere!

Zmeul fuge din scenă. Domnițele râd și bat din palme.

Domnița de argint

Uitați-l cum fuge, de-i sfârâie călcâiele! Și-a uitat și buzduganul!

Domnița de aur

Ne-ai scăpat fără să lovești pe nimeni! Mintea ta e mai tare decât buzduganul zmeului!

Domnița de aramă

Surorilor, hai să ne luăm palatele cu noi! Le atingem cu biciul fermecat, și se fac mere.

Fiecare domniță își atinge palatul cu panglica ei și întoarce panoul: pe spate e pictat câte un măr mare, de aramă, de argint și de aur. Domnița de aur îi dă lui Prâslea mărul ei.

Domnița de aur

Păstrează mărul meu de aur. După el te voi recunoaște oriunde.

Scena 4 – Funia

Prâslea scutură funia. Frații, de sus, trag pe rând domnițele, care trec după paravan și ies în partea stângă.

Domnițele(ieșind la lumină)

Soare! Lumină! Suntem iar pe tărâmul nostru!

Povestitorul al doilea

Frații au tras sus, pe rând, cele trei domnițe. A rămas doar Prâslea. Dar el s-a gândit: „Ia să vedem dacă frații mei mă așteaptă cu drag.”

Prâslea

Leg de funie o piatră și pun căciula mea deasupra.

Prâslea leagă piatra de carton și pune căciula pe ea. Frații văd căciula.

Fratele cel mare

Uite căciula lui Prâslea! Trag eu, ca să vadă tata că eu l-am scos!

Fratele mijlociu

Ba eu!

Frații trag de funie fiecare în altă parte. Funia le scapă din mână și cade în prăpastie. Se aude „Bum!”.

Frații

Ups!

Fratele mijlociu(speriat)

Vai de noi! Ce-o să zică tata?

Fratele cel mare

Știi ce? Nu-i spunem nimic. Zicem că noi am scăpat domnițele! Prâslea sigur se descurcă!

Frații pleacă grăbiți spre palat. Pe tărâmul celălalt, Prâslea privește piatra căzută.

Prâslea

Bine că am pus piatra în locul meu! Dar acum cum mai ies de aici?

Se aude tunet. Din cuib piuie Puii zgripsoroaicei, uzi de ploaie.

Puii zgripsoroaicei

Piu-piu! Ne e frig! Ne e frig!

Prâslea

Sărmanii de voi! Vă acopăr eu cu mantia mea.

Prâslea își întinde mantia peste cuib. Intră Zgripsoroaica, cu aripile larg deschise.

Zgripsoroaica

Cine e lângă puii mei?

Puii zgripsoroaicei

Mamă, nu-i face nimic! Ne-a apărat de ploaie cu mantia lui!

Zgripsoroaica

Atunci îți sunt datoare, voinice. Ce bine vrei să-ți fac?

Prâslea

Scoate-mă pe tărâmul nostru, la lumină!

Zgripsoroaica

Greu lucru mi-ai cerut, dar pentru puii mei fac orice. Ține-te bine de aripile mele!

Pe muzica lui Grieg, Prâslea pune mâinile pe umerii zgripsoroaicei și „zboară” amândoi într-un ocol larg prin scenă, până în grădina împăratului.

Scena 5 – Mărul de aur

Curtea împăratului. Frații stau mândri lângă tron, iar Domnițele în fața lor. Curtenii aplaudă.

Fratele cel mare

Tată, noi am coborât în prăpastie, noi am alungat zmeul și noi am scăpat domnițele!

Fratele mijlociu(încet)

Ăă... da... noi...

Domnița de aramă(în șoaptă, către surori)

Ei au coborât în prăpastie? Eu nu i-am văzut acolo...

Domnița de argint(în șoaptă)

Nici eu!

Împăratul

Bravo, fiii mei! Dar unde e Prâslea?

Domnița de aur

Eu nu mă mărit decât cu voinicul care are mărul meu de aur!

Intră Prâslea, cu mantia veche de drumeț pe umeri, și scoate mărul de aur.

Prâslea

Acesta e mărul tău, domniță?

Domnița de aur

El e! El ne-a scăpat de zmeu!

Împăratul(îl îmbrățișează)

Prâslea! Fiul meu cel mic!

Frații(rușinați, cu capetele plecate)

Iartă-ne, Prâslea! Ne-am certat pe funie, ne-a scăpat din mână, și apoi ne-am lăudat cu fapta ta...

Prâslea

Vă iert, frații mei. Dar de-acum să fim cinstiți unii cu alții.

Împăratul

Și merele de aur să fie de-acum pentru toată împărăția! Să se facă nuntă mare!

Pe muzica horei, Merele de aur, Curtenii și toată distribuția joacă în jurul mărului.

Povestitorul al doilea

Și am fost și eu la nuntă și m-am veselit, apoi am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa!

Toți(cântă)

Măr de aur, măr de soare,

Strălucește iar în pom,

Că l-a apărat de zmeu

Prâslea, mic, dar mare om!

Cine minte se încurcă,

Cine iartă e voinic;

Mintea bună și curajul

Nu întreabă de ești mic!

Toată distribuția se prinde de mână și face o plecăciune. Zmeul se strecoară în spatele lor, cu un măr de aur ascuns la spate, iar Prâslea i-l ia râzând.

Sfaturi de regie

  • Țepușii sunt din carton moale, cu spini din hârtie. Prâslea doar își atinge bărbia sau ceafa de ei și sare ca ars: „Au! Nu dorm!”. Gluma vine din sărituri, nu din durere.
  • „Cașul” e un burete alb, ud, ascuns în traistă. Când Prâslea îl strânge, picură apă de-adevăratelea, iar sala chiar se miră. Puneți o tavă sub el, ca să nu alunece nimeni pe scenă.
  • Nimeni nu aruncă nimic spre ceilalți. Buzduganul și săgeata se „aruncă” spre culise, iar din culise se aude un „Bum!” făcut de un adult.
  • Coborârea în prăpastie înseamnă doar să treci după paravan și să ieși prin partea cealaltă. Funia nu se leagă de copil: Prâslea o ține în mână.
  • Zborul zgripsoroaicei: Prâslea merge în spatele ei, cu mâinile pe umerii ei, iar amândoi fac un ocol larg prin scenă, cu brațele larg deschise, pe muzică.
  • Repetați întâi scena 3 (zmeul și Prâslea). Când aceasta „merge”, toată sceneta prinde viață.

Variante și adaptări

  • Cu 10 copii: un singur Povestitor, Mărul e un panou de carton, merele sunt din carton, iar puii zgripsoroaicei sunt jucării de pluș în cuib.
  • Cu toată clasa: adăugați mere de aur, pui și curteni. La nuntă, toată distribuția joacă hora.
  • Versiune scurtă, de 10 minute: Povestitorul spune doar în două fraze cum au păzit frații cei mari, iar zgripsoroaica apare imediat după ce cade piatra, fără scena furtunii.
  • Clasele III–IV: păstrați din basm și trei zmei, frați între ei, câte unul la fiecare palat. Fiecare e păcălit altfel: cu buzduganul, cu „piatra” din care curge apă și cu o întrecere la strigat.

Text original Vis de Carnaval. Îl poți folosi gratuit la serbări, îl poți printa și adapta grupei tale. Te rugăm să nu-l republici pe alte site-uri.

Prâslea cel Voinic și merele de aur

Costumele pentru această scenetă

Toate personajele, într-un singur loc. Închiriezi pentru o zi sau pentru câteva zile, cu livrare în toată țara.

Află cum funcționează
Costum Măr copt — de închiriat pentru copii

Flori, anotimpuri și natură

Costum Măr copt

Disponibil

104 110 98 116 122 +2

75 lei

Costume pentru toată grupa, fără bătăi de cap

Ca partener Premium nu lași garanție, iar fiecare părinte plătește doar costumul copilului lui. Livrăm totul o singură dată, la grădiniță sau la școală.

Află cum funcționează

Ai o scenetă care a mers foarte bine?

Trimite-ne-o, iar cu acordul tău o publicăm aici, cu numele tău și al grădiniței sau școlii. Sau spune-ne ce scenetă îți lipsește.

Scrie-ne
Toate scenetele
📖 Povești ★ Recomandată

Capra cu trei iezi

după Ion Creangă

Capra pleacă la târg, lupul învață cântecul, iar iedul cel mic salvează situația. O adaptare blândă după Creangă, cu final vesel și loc pentru toată grupa.

  • Grupa mare
  • Clasa pregătitoare
  • ⏱ 10 min
  • 👥 6–22 copii
📖 Povești ★ Recomandată

Muzicanții din Bremen

după frații Grimm

Un măgar, un câine, o pisică și un cocoș, trimiși „la pensie” de stăpâni, pleacă la Bremen să facă muzică. O comedie despre prietenie și curaj, pentru clasele I–IV.

  • Clasele I–II
  • Clasele III–IV
  • ⏱ 14 min
  • 👥 10–28 copii
📖 Povești ★ Recomandată

Punguța cu doi bani

după Ion Creangă

Cocoșul moșului nu se lasă până nu-și ia înapoi punguța de la boierul lacom. O adaptare blândă după Creangă, cu refrenul strigat de toată sala și loc pentru toată grupa.

  • Grupa mijlocie
  • Grupa mare
  • ⏱ 8 min
  • 👥 6–26 copii