Sari la conținut

📖 Povești pentru orice zi

Muzicanții din Bremen

după frații Grimm

Un măgar, un câine, o pisică și un cocoș, trimiși „la pensie” de stăpâni, pleacă la Bremen să facă muzică. O comedie despre prietenie și curaj, pentru clasele I–IV.

  • Clasele I–II
  • Clasele III–IV
  • ⏱ 14 min
  • 👥 10–28 copii
  • 🎭 16 roluri

Despre scenetă

Patru animale de care stăpânii nu mai au nevoie își fac o orchestră și pornesc spre Bremen. În pădure dau peste casa unor tâlhari și, cu cel mai gălăgios concert din istorie, îi pun pe fugă. Tâlharii se întorc însă cu tobe din oale și capace și cer să intre în orchestră, iar locuitorii din Bremen vin chiar ei să-i asculte. Animalele află că nu trebuiau să ajungă nicăieri: muzica bună se aude de departe.

Rolurile animalelor sunt pline de umor și au personalitate: măgarul filosof, câinele cu nasul în toate, pisica pretențioasă și cocoșul care strigă „Cucurigu!” când nu trebuie. Tâlharii sunt caraghioși, nu înfricoșători. Copacii, șoriceii și locuitorii din Bremen sunt roluri de grup, așa că pe scenă încape toată clasa.

Ce învață copiii

  • Prietenia și sprijinul: fiecare animal e prețuit de ceilalți, chiar dacă stăpânul nu-l mai voia.
  • Curajul de a o lua de la capăt și ideea că talentul nu are vârstă.
  • Lucrul în echipă: „turnul” animalelor reușește doar dacă fiecare își face partea.
  • Exprimarea expresivă și umorul, prin replici în proză cu personaje bine conturate (Comunicare în limba română).
  • Ritmul și sincronizarea, prin concertul animalelor și cântecul de final (Muzică și mișcare).

Distribuția

Rolurile, câți copii joacă fiecare și costumul potrivit. Rolurile fără replici sunt bune pentru copiii timizi.

  • Povestitorul

    Leagă scenele și spune ce nu se vede pe scenă. Vorbește rar, cu suspans, ca într-o emisiune de radio.

    👥 1 copil 💬 3 replici

    Idee de costum: Cămașă albă, papion și o carte mare cu titlul „Frații Grimm”.

  • Povestitoarea

    Al doilea povestitor; cei doi își dau cuvântul unul altuia. Poate fi comasat cu Povestitorul.

    👥 1 copil 💬 3 replici

    Idee de costum: O eșarfă colorată și aceeași carte mare.

  • Măgarul

    Bătrân, înțelept și puțin filosof. E „dirijorul” orchestrei și are ideea plecării la Bremen. Vorbește tărăgănat și e mândru de „I-aaa”-ul lui.

    👥 1 copil 💬 15 replici

  • Câinele

    Credincios, obosit, dar cu nasul în toate. Adulmecă tot ce întâlnește și latră scurt când se emoționează.

    👥 1 copil 💬 10 replici

  • Pisica

    Elegantă, pretențioasă și ironică. Iubește somnul la gura sobei și laptele cald. Toarce când e mulțumită.

    👥 1 copil 💬 11 replici

  • Cocoșul

    Teatral și gălăgios: strigă „Cucurigu!” când nu e cazul. Se crede cel mai mare cântăreț al ogrăzii.

    👥 1 copil 💬 9 replici

  • Morarul

    Stăpânul măgarului: zgârcit și bombănitor. Apare doar la început.

    👥 1 copil 💬 o replică

    Idee de costum: Șorț alb prăfuit cu făină, o căciulă și un sac pe umăr.

  • Pădurarul

    Stăpânul câinelui, grăbit să plece cu cățelul cel nou.

    👥 1 copil 💬 o replică

  • Bunica

    Stăpâna pisicii, care se plânge că pisica nu mai prinde șoareci.

    👥 1 copil 💬 o replică

  • Gospodina

    Stăpâna cocoșului: vrea să-l pună în ciorbă pentru musafirii de duminică. Rol comic, cu un polonic mare în mână.

    👥 1 copil 💬 o replică

    Idee de costum: Batic, șorț cu flori și un polonic mare.

  • Căpitanul tâlharilor

    Șeful bandei: se dă mare, dar e primul care fuge. Rol comic, nu înfricoșător.

    👥 1 copil 💬 7 replici

    + O mustață desenată și o hartă a „comorilor” făcută de mână.

  • Tâlharul fricos

    Cel mai fricos tâlhar din lume, trimis tocmai el să cerceteze casa. Povestea lui încurcată e cel mai amuzant moment al scenetei.

    👥 1 copil 💬 7 replici

  • Tâlharul mâncăcios

    Nu se gândește decât la mâncare, chiar și când fuge.

    👥 1 copil 💬 6 replici

    + Un șervețel legat la gât și o pulpă de pui din carton.

  • Șoriceii

    Dansează nestingheriți în jurul pisicii, care nu-i mai vânează. Rol fără replici, pentru cei mai timizi.

    👥 2–5 copii 🤫 fără replici

    Idee de costum: Tricou gri, urechi rotunde din carton și o codiță din șnur.

  • Copacii pădurii

    Decor viu: se leagănă în vânt, foșnesc și se „înclină” de frică la concertul animalelor. Fără replici.

    👥 2–6 copii 🤫 fără replici

  • Locuitorii din Bremen

    Vin la final să asculte faimoasa orchestră și se prind în cântec. Au o replică în cor.

    👥 3–8 copii 💬 o replică

    Idee de costum: Pălării, eșarfe și fulare colorate: haine de oraș, de duminică.

Decorul, recuzita și muzica

Decorul

O scenă împărțită în două. În stânga, drumul și pădurea: câțiva copaci din carton (sau Copacii pădurii, jucați de copii) și un indicator „BREMEN →”. În dreapta, casa tâlharilor: un panou din carton cu o fereastră mare, decupată, prin care se văd capetele animalelor, și o masă plină cu mâncare. Lumina scade în scena a treia (se poate stinge o parte din lumini).

Recuzita

Bifează ce ai pregătit; bifele rămân salvate în browserul tău.

Muzica

  • Cântecul orchestrei, „Hai la Bremen, pas cu pas”: refrenul din text, cântat de fiecare dată când se alătură un animal nou, cu bătăi din palme.
  • Concertul din fața ferestrei: fiecare animal își face sunetul, apoi toate deodată, cât mai tare și mai caraghios. Se poate „dirija” cu o baghetă.
  • Fundal pentru drumul prin pădure: o melodie instrumentală vioaie, de exemplu „În grota regelui munților” de Edvard Grieg, pentru momentul în care se lasă noaptea.
  • Cântecul de final, în care intră și tâlharii cu tobele lor din oale.

Textul scenetei

Alege un rol ca să-i vezi replicile evidențiate. Poți printa textul întreg sau doar fișa unui rol.

Scena 1 – Măgarul pleacă de acasă

Pe scenă, în stânga, Morarul cu sacul pe umăr. Lângă el, Măgarul, cu capul plecat.

Povestitorul

A fost odată un măgar care cărase saci la moară toată viața lui. Dar anii au trecut, picioarele au obosit, iar morarul...

Morarul

Gata, măgarule! Nu mai ești bun de nimic. Cari un sac pe zi și te odihnești trei. Mâine te vând la târg!

Morarul iese bombănind.

Măgarul

I-aaa! Adică eu nu mai sunt bun de nimic? Eu, care am cel mai frumos glas din tot satul? I-aaa! (Ascultă încântat ecoul.) Auziți ce rezonanță? Gata, am hotărât: plec la Bremen și mă fac muzicant în orchestra orașului!

Povestitoarea

Și uite-așa, măgarul și-a luat traista, și-a aranjat urechile și a pornit la drum.

Scena 2 – Drumul spre Bremen

Măgarul merge pe loc, prin fața copacilor. Copacii se leagănă. Pe marginea drumului, Câinele stă întins, cu limba scoasă. Pădurarul trece pe lângă el cu un cățel de pluș în brațe.

Pădurarul(mângâind cățelul de pluș)

Ce cățel tânăr și isteț! Hai acasă, puiule! Iar tu, bătrânule, descurcă-te singur de-acum. (Iese.)

Măgarul

Ce-i cu tine, prietene? Gâfâi de parcă ai alergat până la lună.

Câinele

Ham... Am păzit casa pădurarului doisprezece ani. Acum și-a luat un cățel tânăr și mi-a spus să-mi caut singur de lucru. Unde să mă duc la vârsta mea?

Măgarul

Vino cu mine la Bremen! Mă fac muzicant. Tu ce știi să cânți?

Câinele(se ridică, mândru)

Ham! Ham-ham! Ham-ham-ham! Pot să latru și pe două voci.

Măgarul

Minunat! Tu vei fi la tobe. Hai cu mine!

Animalele(cântă, mergând pe loc)

Hai la Bremen, pas cu pas,

Cu vioară și cu glas!

Cine cântă cu plăcere

Prinde aripi și putere!

Lângă o sobă desenată stă Pisica, tristă. Bunica o ceartă. Șoriceii dansează nestingheriți în jurul ei.

Bunica

Uite-i, uite-i! Șoarecii joacă hora prin cămară, iar tu dormi la gura sobei! Nu-mi mai trebuie o pisică leneșă! (Iese, fluturând șorțul. Șoriceii fug după ea.)

Pisica

Miau... Leneșă? Eu? Eu doar mă odihnesc foarte serios.

Câinele(o adulmecă de departe)

Hmm... miros de pisică necăjită.

Măgarul

Pisică dragă, nu vrei să vii cu noi la Bremen? Facem o orchestră.

Pisica

O orchestră? Miau! Am cântat serenade pe acoperiș toată tinerețea. Vin, dar cu o condiție: să ne oprim des, pentru somnul de după-amiază.

Animalele(cântă)

Hai la Bremen, pas cu pas,

Cu vioară și cu glas!

Cine cântă cu plăcere

Prinde aripi și putere!

Gospodina aleargă după Cocoș cu polonicul. Cocoșul sare în spatele animalelor.

Gospodina

Stai, cocoșule! Duminică am musafiri și mi-ai trebui în ciorbă!

Cocoșul

Cucurigu! În ciorbă?! Eu sunt artist, nu legumă!

Câinele mârâie scurt. Gospodina se sperie și fuge.

Măgarul

Liniștește-te, prietene. Vino cu noi la Bremen! Cu glasul tău, ne trebuie un solist.

Cocoșul

Solist? Cucurigu! Am așteptat toată viața cuvântul ăsta! Dar vă previn: cânt la orice oră, mai ales la cinci dimineața.

Pisica(oftând)

Asta o să fie o problemă.

Animalele(cântă, tot mai tare)

Hai la Bremen, pas cu pas,

Cu vioară și cu glas!

Cine cântă cu plăcere

Prinde aripi și putere!

Scena 3 – Casa din pădure

Lumina scade. Copacii se apropie unii de alții. Animalele merg obosite.

Povestitorul

Dar Bremenul era departe, iar noaptea i-a prins în mijlocul pădurii.

Câinele

Ham... Mie mi-e frig și mi-e foame.

Pisica

Iar eu am ratat trei somnuri de după-amiază. Trei!

Cocoșul(urcă pe bancă și se uită în zare)

Cucurigu! Văd o lumină! Acolo, printre copaci! O căsuță!

Animalele se apropie de fereastra casei. Înăuntru, Tâlharii stau la masă și mănâncă.

Căpitanul tâlharilor(ridicând o cană)

Să trăiască cea mai cumplită bandă de tâlhari din pădure! Adică noi!

Tâlharul mâncăcios

Să trăiască! Și să trăiască și pulpa asta de pui!

Tâlharul fricos(tresărind)

Ați auzit ceva? Parcă a trosnit o crenguță...

Căpitanul tâlharilor

Tu auzi crenguțe și-n somn! Mănâncă și taci!

Măgarul(în șoaptă, către animale)

Uitați-vă câtă mâncare! Avem nevoie de un plan.

Pisica

Un plan? Eu propun să le cântăm. Nimeni nu rezistă unei orchestre ca a noastră.

Câinele

Faceți turnul! Eu am văzut asta la circ!

Animalele fac „turnul” în spatele ferestrei: Măgarul în genunchi, Câinele ghemuit lângă el, Pisica în picioare, Cocoșul pe bancă. Se văd patru capete unul peste altul.

Măgarul

La trei! Unu... doi... trei!

Animalele(toate deodată, cât pot de tare)

I-aaa! Ham-ham! Miaaau! Cucurigu!

Copacii se apleacă de frică. Tâlharii sar de la masă, se împiedică unii de alții și fug din casă, ieșind din scenă.

Tâlharii

O fantomă! Un balaur! Fugiți!

Animalele intră în casă, se așază la masă și mănâncă vesele, apoi se culcă: Măgarul lângă ușă, Câinele după ușă, Pisica lângă sobă, Cocoșul pe bancă.

Povestitoarea

Animalele au mâncat pe săturate și s-au culcat. Fiecare și-a găsit locul care i se potrivea: măgarul în curte, câinele după ușă, pisica lângă jarul din sobă, iar cocoșul sus, pe o grindă.

Scena 4 – Tâlharul fricos se întoarce

La marginea scenei, Tâlharii se adună, gâfâind.

Căpitanul tâlharilor

Stați! Poate ne-am speriat degeaba. Trebuie să trimitem pe cineva să vadă ce e în casă. (Se uită la Tâlharul fricos.) Pe tine!

Tâlharul fricos

Pe mine? De ce tocmai pe mine?

Tâlharul mâncăcios

Pentru că tu ai cele mai lungi picioare. Fugi cel mai repede!

Tâlharul fricos intră în casă pe vârfuri, tremurând. Vede ochii Pisicii strălucind lângă sobă.

Tâlharul fricos

Ah, doi tăciuni aprinși! Ia să-mi aprind lumânarea de la ei...

Se apropie cu lumânarea de ochii Pisicii. Pisica pufnește și îl zgârie în joacă, cu laba. Tâlharul sare înapoi, peste Câine.

Câinele

Ham-ham! (Îl prinde de pantalon, în joacă.)

Tâlharul fuge spre ușă. Măgarul îl împinge cu botul.

Măgarul

I-aaa!

Cocoșul(de pe bancă)

Cucurigu-u-u!

Tâlharul fricos fuge la ceilalți, cu părul vâlvoi.

Tâlharul fricos(pe nerăsuflate)

Căpitane! Nu mă mai întorc acolo nici pentru toată mâncarea din lume! Lângă sobă stă o vrăjitoare care m-a zgâriat cu unghii lungi! După ușă, un om cu un cuțit m-a înțepat de picior! În curte, o arătare uriașă și întunecată m-a lovit cu o bâtă! Iar sus, pe acoperiș, un judecător striga cât îl ținea gura: „Prindeți-l! Aduceți-l aici!”

Tâlharul mâncăcios(îngrozit)

Și... mai era ceva de mâncare pe masă?

Căpitanul tâlharilor

Gata! Casa e bântuită! Plecăm din pădure!

Tâlharul fricos

Eu zic să ne lăsăm de tâlhării. Pe cuvânt, inima mea nu mai rezistă.

Căpitanul tâlharilor(se gândește)

Știi... nici nu-i o idee rea. Și ce-o să facem?

Tâlharul mâncăcios(scoate o oală și un capac și bate în ele)

Muzică! Ați auzit ce concert era acolo? Și noi avem oale și capace!

Tâlharii pleacă, bătând ritmic în oale.

Scena 5 – Orchestra din pădure

Dimineața. Lumina revine. Cocoșul se trezește primul.

Cocoșul

Cucurigu! E dimineață! Toată lumea în picioare!

Pisica(se întinde, morocănoasă)

Era și mai bine fără anunț...

Măgarul

Prieteni, mai avem drum lung până la Bremen. Să ne strângem lucrurile.

Se aude bătaie în oale. Intră Tâlharii, rușinați, cu oalele în mâini.

Căpitanul tâlharilor

Bună dimineața... Noi suntem foștii tâlhari. Am auzit aseară cel mai grozav concert din viața noastră.

Tâlharul fricos

Și cel mai înfricoșător!

Tâlharul mâncăcios

Vrem să ne cerem iertare. Și să vă întrebăm... nu vă trebuie niște toboșari?

Animalele se privesc. Măgarul se gândește lung, apoi zâmbește.

Măgarul

Fiecare merită o a doua șansă. Și noi am primit una. Bine ați venit în orchestră!

Din cealaltă parte intră Locuitorii din Bremen, cu pălării și fulare.

Locuitorii din Bremen

Am auzit de voi până la Bremen! Ne-ați trezit tot orașul! Vrem să vă ascultăm!

Pisica(încântată)

Miau! Nu mai trebuie să mergem noi la Bremen. A venit Bremenul la noi!

Povestitorul

Și așa, animalele au aflat că nu trebuiau să ajungă nicăieri. Muzica bună se aude de departe.

Povestitoarea

Iar cine cântă din tot sufletul nu e niciodată prea bătrân, nici prea mic, nici prea fricos.

Toți(cântă, iar foștii tâlhari bat ritmul în oale)

Hai la Bremen, pas cu pas,

Cu vioară și cu glas!

Cine cântă cu plăcere

Prinde aripi și putere!

Fie mic sau fie mare,

Fiecare-un dar își are;

Iar când suntem împreună,

Orice zi-i o zi mai bună!

Toată distribuția se prinde de mână și face o plecăciune. Animalele refac „turnul” pentru o ultimă fotografie, iar cocoșul strigă: „Cucurigu!”

Sfaturi de regie

  • „Turnul” animalelor se face fără cățărări: în spatele ferestrei din carton, măgarul stă în genunchi, câinele ghemuit, pisica în picioare, iar cocoșul urcă pe o bancă joasă, ținută de un adult. Din sală se văd patru capete unul peste altul.
  • Povestea tâlharului fricos merge cel mai bine spusă repede, pe nerăsuflate, cu gesturi mari. Repetați-o separat, e momentul care face sala să râdă.
  • Fiecare animal are un sunet al lui. Exersați la început „concertul” cu toată clasa: e o încălzire bună pentru voce și îi relaxează pe copii.
  • Stăpânii apar o singură dată. Le pot juca și copiii care au alt rol mai târziu (de exemplu, tâlharii), cu un accesoriu schimbat.
  • Pentru trecerea de la zi la noapte e destul să stingeți jumătate din lumini și să aprindeți lanterna din fereastră.

Variante și adaptări

  • Clasa întreagă: înmulțiți copacii, șoriceii și locuitorii din Bremen; tâlharii pot fi cinci sau șase, cu replicile împărțite.
  • Cu zece copii: un singur povestitor, doar doi locuitori din Bremen, fără șoricei și copaci. Stăpânii îi joacă cei trei tâlhari și unul dintre locuitori, cu un accesoriu schimbat.
  • Clasa pregătitoare: păstrați scenele 2, 3 și 5, iar povestitorul (învățătoarea) rezumă restul. Replicile animalelor se pot scurta la câte o propoziție.
  • Clasele III–IV: tâlharul fricos își poate lungi povestea cu încă două-trei „orori” inventate de copii. Așa elevii scriu și ei o bucată din scenetă.

Text original Vis de Carnaval. Îl poți folosi gratuit la serbări, îl poți printa și adapta grupei tale. Te rugăm să nu-l republici pe alte site-uri.

Muzicanții din Bremen

Costumele pentru această scenetă

Toate personajele, într-un singur loc. Închiriezi pentru o zi sau pentru câteva zile, cu livrare în toată țara.

Află cum funcționează

Costume pentru toată grupa, fără bătăi de cap

Ca partener Premium nu lași garanție, iar fiecare părinte plătește doar costumul copilului lui. Livrăm totul o singură dată, la grădiniță sau la școală.

Află cum funcționează

Ai o scenetă care a mers foarte bine?

Trimite-ne-o, iar cu acordul tău o publicăm aici, cu numele tău și al grădiniței sau școlii. Sau spune-ne ce scenetă îți lipsește.

Scrie-ne
Toate scenetele
📖 Povești ★ Recomandată

Capra cu trei iezi

după Ion Creangă

Capra pleacă la târg, lupul învață cântecul, iar iedul cel mic salvează situația. O adaptare blândă după Creangă, cu final vesel și loc pentru toată grupa.

  • Grupa mare
  • Clasa pregătitoare
  • ⏱ 10 min
  • 👥 6–22 copii
📖 Povești ★ Recomandată

Punguța cu doi bani

după Ion Creangă

Cocoșul moșului nu se lasă până nu-și ia înapoi punguța de la boierul lacom. O adaptare blândă după Creangă, cu refrenul strigat de toată sala și loc pentru toată grupa.

  • Grupa mijlocie
  • Grupa mare
  • ⏱ 8 min
  • 👥 6–26 copii
📖 Povești ★ Recomandată

Ridichea uriașă

poveste populară rusească

Bunicul sădește o ridiche care crește uriașă. O scot doar toți împreună, cu ajutorul celui mai mic: șoricelul. Cu refren pentru toată grupa, la grupa mică și mijlocie.

  • Grupa mică
  • Grupa mijlocie
  • ⏱ 6 min
  • 👥 7–25 copii