Sari la conținut

🎌 1 Decembrie și 24 Ianuarie

Ce frumoasă ești, Românie!

De 1 Decembrie, copiii din cele nouă provincii istorice aduc fiecare câte o bucată din harta României, până se face întreagă. Cu Tricolorul și horă la final.

  • Grupa mare
  • Clasa pregătitoare
  • Clasele I–II
  • ⏱ 9 min
  • 👥 10–24 copii
  • 🎭 14 roluri

Despre scenetă

Ionuț trebuie să coloreze pentru serbare harta României, dar harta e goală. Atunci vin, rând pe rând, copii din Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, Moldova și Dobrogea. Fiecare spune un catren despre ținutul lui (Dunărea, Peleșul, Coloana lui Brâncuși, Peștera Urșilor, porțile maramureșene, albastrul de Voroneț, Creangă și Eminescu, Delta și Marea Neagră) și își lipește bucata de puzzle pe hartă. Ultima vine Transilvania, cu piesa din mijloc, iar Povestitorul explică, pe înțelesul copiilor, ce s-a întâmplat la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

Harta întreagă devine o imagine a țării: bucăți diferite care se potrivesc. De aici vine și o replică despre neamurile care trăiesc împreună în România, fiecare cu limba și obiceiurile lui. Urmează Tricolorul, o urare spusă în cor și hora, pe „Hora Unirii” de Alecsandri. Fiecare provincie poate fi jucată de un copil sau de doi (un băiat și o fată, care își împart catrenul), așa că sceneta merge cu 10 copii sau cu o clasă întreagă.

Ce învață copiii

  • Primii pași în geografia României: provinciile istorice, Dunărea, Carpații, Delta și Marea Neagră, așezate pe hartă de copiii înșiși (la școală, Matematică și explorarea mediului).
  • Ziua Națională explicată simplu: de ce sărbătorim pe 1 Decembrie și ce s-a hotărât la Alba Iulia, în 1918.
  • Respectul pentru ceilalți: în România trăiesc împreună mai multe neamuri, fiecare cu limba, portul și cântecele lui.
  • Simbolurile țării și tradițiile: Tricolorul și ordinea culorilor, portul popular, hora. La preșcolari se potrivește cu tema anuală „Cine sunt/suntem?”.
  • Memoria și dicția, prin catrene scurte, rimate, și curajul de a vorbi singur în fața sălii.

Distribuția

Rolurile, câți copii joacă fiecare și costumul potrivit. Rolurile fără replici sunt bune pentru copiii timizi.

  • Povestitorul

    Deschide serbarea și explică, pe scurt, ce s-a întâmplat la 1 Decembrie 1918. Poate fi educatoarea sau doi copii care citesc bine și își împart replicile.

    👥 1–2 copii 💬 5 replici

    + Pentru un băiat: „Costum Șezătoare cu cămașă și bundiță”.

  • Ionuț

    Copilul curios care are de colorat harta. Pune întrebările pe care le-ar pune orice copil din sală și se miră sincer. Rol potrivit pentru un copil vioi, cu umor.

    👥 1 copil 💬 14 replici

    + Un creion mare, din carton, pus după ureche.

  • Muntenia

    Vine prima, din sud, mândră de câmpiile cu grâu și de capitală.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + Câteva spice de grâu în mână. Pentru o fată: „Costum Șezătoare cu ie și bundiță”.

  • Oltenia

    Veselă și iute la vorbă. Arată în sus, spre cer, când vorbește despre coloana lui Brâncuși.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + O farfurie de carton pictată cu un cocoș, ca la Horezu. Pentru un băiat: „Costum Șezătoare cu cămașă și bundiță”.

  • Banatul

    Calm și prietenos, vorbește cu drag despre Timișoara și despre lacul cu apă limpede.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + Un trandafir din hârtie creponată. Pentru o fată: „Costum Șezătoare cu ie și bundiță”.

  • Crișana

    Puțin poznașă: se amuză când Ionuț se sperie de „urșii adormiți” din peșteră.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + O lanternă mică, pentru „peșteră”. Pentru o fată: „Costum Păstoriță de șezătoare”.

  • Maramureșul

    Așezat și mândru de meșterii din lemn. Își scoate clopul și îl arată sălii.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + Un clop (o pălărie mică de paie) și o traistă. Pentru o fată: „Costum Păstoriță de deal”.

  • Bucovina

    Blândă și visătoare, povestește despre mănăstirile pictate și albastrul lor.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + O biserică desenată pe carton albastru. Pentru un băiat: „Costum Păstor de șezătoare”.

  • Moldova

    Povestitoare din fire: îi plac Creangă și Eminescu și vorbește despre ei ca despre niște vecini.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + O carte „Amintiri din copilărie” și o crenguță cu cireșe din hârtie. Pentru un băiat: „Costum Șezătoare cu cămașă și bundiță”.

  • Dobrogea

    Vine de lângă mare, cu o scoică în mână. Ea spune că la ea trăiesc împreună, de sute de ani, oameni de multe neamuri.

    👥 1–2 copii 💬 3 replici

    + O scoică și o bucată de plasă de pescar. Pentru un băiat: „Costum Păstor de șezătoare”.

  • Transilvania

    Vine ultima, cu piesa din mijlocul hărții. Vorbește rar și cu greutate, pentru că la ea s-a hotărât Unirea.

    👥 1–2 copii 💬 2 replici

    + Pentru o fată: „Costum Șezătoare cu ie și bundiță”.

  • Albastrul

    Prima culoare a Tricolorului, cea de lângă băț. Rol scurt, potrivit pentru un copil timid.

    👥 1 copil 💬 2 replici

    Idee de costum: Tricou albastru și o pânză albastră lungă de 1,5–2 m, ținută de două colțuri.

  • Galbenul

    Culoarea din mijloc a Tricolorului. Rol scurt, potrivit pentru un copil timid.

    👥 1 copil 💬 2 replici

    Idee de costum: Tricou galben și o pânză galbenă lungă de 1,5–2 m.

  • Roșul

    Ultima culoare a Tricolorului. Rol scurt, potrivit pentru un copil timid.

    👥 1 copil 💬 2 replici

    Idee de costum: Tricou roșu și o pânză roșie lungă de 1,5–2 m.

Decorul, recuzita și muzica

Decorul

În mijlocul scenei, pe un șevalet sau pe tablă, un panou mare (cam 1,2 × 0,9 m) cu conturul României desenat, gol. Piesele de puzzle sunt cele nouă provincii istorice, decupate din carton colorat după o hartă printată mare, cu bandă dublu adezivă sau cu arici pe spate. Copiii-provincii stau în semicerc în jurul panoului. Pe fundal pot sta câteva ștergare și o pânză tricoloră.

Recuzita

Bifează ce ai pregătit; bifele rămân salvate în browserul tău.

Muzica

  • Serbarea poate începe cu Imnul de stat, „Deșteaptă-te, române!”, ascultat în picioare.
  • Intrarea provinciilor: o horă sau o sârbă populară, instrumentală, cântată la acordeon sau de pe un disc.
  • Finalul: „Hora Unirii” (versurile lui Vasile Alecsandri, muzica lui Alexandru Flechtenmacher). Se cântă prima strofă și se joacă hora.

Textul scenetei

Alege un rol ca să-i vezi replicile evidențiate. Poți printa textul întreg sau doar fișa unui rol.

Scena 1 – Harta goală

Pe scenă, panoul mare cu conturul României, gol. Ionuț intră cu creionul după ureche, se uită la panou și se scarpină în cap.

Povestitorul

Pe 1 Decembrie, România își serbează ziua. Și, ca la orice zi de naștere, se strâng musafiri din toate colțurile țării.

Ionuț

Doamna ne-a cerut să facem harta României pentru serbare. Dar uitați-vă: e goală! Cum să fac eu o țară întreagă, singur?

Povestitorul

Singur, nu, Ionuț. O țară se face împreună. Hai să-i chemăm pe copiii din toate provinciile: fiecare are o bucată din hartă!

Pe o horă instrumentală, provinciile intră din ambele părți ale scenei, fiecare cu piesa ei de puzzle, și se așază în semicerc în jurul panoului. Transilvania rămâne puțin mai în spate.

Scena 2 – Din toate colțurile țării

Povestitorul

Prima vine din sud, pe unde curge Dunărea.

Muntenia

Eu sunt Muntenia!

Am câmpii cu grâu de aur

Și-un castel ca din povești;

Dunărea bătrână-mi cântă;

Capitala: București!

Ionuț

Un castel ca din povești? Pe bune?

Muntenia

Castelul Peleș, de la Sinaia! Are peste o sută de camere și un tavan de sticlă care se deschide spre cer.

Muntenia își lipește piesa în partea de jos a hărții.

Oltenia

Eu sunt Oltenia!

Am ulcele de Horezu

Cu cocoși de-un roșu viu,

Și-am coloana lui Brâncuși,

Ce se-nalță-n Târgu Jiu!

Ionuț

O coloană? Și până unde urcă?

Oltenia(arătând în sus)

Până la cer! I se spune „Coloana fără sfârșit”.

Oltenia își lipește piesa, lângă Muntenia.

Banatul

Eu sunt Banatul!

Timișoara mea e floare,

Câmpul meu e larg, sub soare,

Și-am un lac, un ochi de-azur,

Cu păduri de fag în jur!

Ionuț

Un lac ca un ochi?

Banatul

Se cheamă Ochiul Beiului. Are apa atât de limpede, că-i vezi pietrele de pe fund.

Banatul își lipește piesa, în vest.

Crișana

Eu sunt Crișana!

Am trei Crișuri, ca trei frați,

Ape calde de izvor

Și o peșteră cu urși

Adormiți în somnul lor!

Ionuț(face un pas înapoi)

Urși adormiți? Și dacă se trezesc?

Crișana(râde)

N-au cum, Ionuț! Au trăit acum mii și mii de ani. În Peștera Urșilor au rămas doar oasele lor.

Ionuț(ușurat)

Bine că dorm de-atâta vreme...

Crișana își lipește piesa, deasupra Banatului.

Maramureșul

Eu sunt Maramureșul!

Am porți mari, cu soare-n lemn,

Și biserici, nalte-n zare;

Iar la nunți și sărbători

Port un clop și-o traistă mare!

Ionuț

Ce e un clop?

Maramureșul(își scoate pălăria și o arată sălii)

Uite-așa! O pălărie mică, de paie, cum se poartă la noi la sărbători.

Maramureșul își lipește piesa, sus, în nord.

Bucovina

Eu sunt Bucovina!

Am biserici zugrăvite

Și pe ziduri, pe afară,

Cu-un albastru ca de cer,

Cum nu-i altul în vreo țară!

Ionuț

Albastru ca cerul?

Bucovina

Albastrul de Voroneț! L-au pictat meșterii acum aproape cinci sute de ani și strălucește și azi.

Bucovina își lipește piesa, sus, lângă Maramureș.

Moldova

Eu sunt Moldova!

Am pe Creangă, cel cu Nică,

Cu cireșe și povești,

Și pe Eminescu, care

Ne-a scris versuri îngerești!

Ionuț

Nică? Cel care a furat cireșe din pomul mătușii Mărioara?

Moldova

Chiar el! Dar când a crescut, s-a făcut cel mai iubit povestitor al nostru: Ion Creangă.

Moldova își lipește piesa, în est.

Dobrogea

Eu sunt Dobrogea!

Marea Neagră mă sărută,

Valuri vin și pleacă-ncet;

Pelicanii-n Deltă zboară

Peste stuf, ca un balet!

Dobrogea

La mine, lângă mare, trăiesc de sute de ani, unii lângă alții, români, turci, tătari, lipoveni, greci, bulgari și mulți alții. Fiecare cu limba și cu cântecele lui.

Ionuț

Și se înțeleg?

Dobrogea

Ca vecinii buni: la necaz se ajută, iar la sărbători se invită la masă!

Dobrogea își lipește piesa, jos, lângă mare.

Scena 3 – Inima țării

Ionuț(privind harta)

Mai lipsește o bucată! Chiar la mijloc. Fără ea, harta are o gaură... cât o inimă.

Transilvania vine în față, încet, cu piesa cea mai mare.

Transilvania

Eu sunt Transilvania!

Munții mă cuprind în brațe,

Stau în mijloc, ca un miez;

Am castele și cetăți

Peste care eu veghez!

Transilvania

Și tot la mine, la Alba Iulia, s-a hotărât Unirea.

Transilvania își lipește piesa în mijlocul hărții. Provinciile aplaudă.

Povestitorul

În anul 1918, rând pe rând, provinciile românești s-au unit cu România. Pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, oameni veniți din toate satele și orașele au hotărât unirea Transilvaniei, a Banatului, a Crișanei și a Maramureșului cu România. De atunci, 1 Decembrie este Ziua Națională a României.

Ionuț

Ca piesele mele de puzzle! Fiecare e altfel, dar împreună se potrivesc.

Povestitorul

Exact, Ionuț. Și în România nu trăiesc doar români. Alături de ei trăiesc maghiari, romi, germani, ucraineni, sârbi, turci, tătari, evrei, armeni și mulți alții. Toți sunt acasă aici.

Toți

Fiecare-n graiul lui,

Cu-al lui port și cântec drag,

Toți trăim în țara noastră

Ca-ntr-o horă, sub un steag.

Scena 4 – Tricolorul și hora

Albastrul, Galbenul și Roșul intră cu pânzele lor și se așază lângă panou, în ordine: albastru, galben, roșu, privit din sală.

Albastrul

Sunt albastrul cer senin

Peste-al țării drag cămin.

Galbenul

Galben sunt, ca spicu-n lan,

Ca un soare, an de an.

Roșul

Roșu sunt, ca un bujor,

Ca o inimă cu dor.

Tricolorul(în cor)

Și împreună suntem steagul României: Tricolorul!

Ionuț(scrie mare, cu creionul, deasupra hărții)

Gata! Harta e întreagă. Acum mai scriu doar... „La mulți ani, România!”

Toți

Românie, țară dragă,

De la munte pân' la mare,

Azi, de ziua ta, copiii

Îți aduc a lor urare:

La mulți ani, Românie!

Ionuț

Și-acum, toată lumea la horă!

Toți se prind de mână într-un cerc mare, în fața panoului, și joacă hora.

Toți(cântă)

Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română,

Să-nvârtim hora frăției

Pe pământul României!

Hora se oprește. Copiii se întorc spre public, ridică mâinile prinse și fac o plecăciune. Tricolorul ridică pânzele deasupra capului.

Sfaturi de regie

  • Puzzle-ul trebuie să se lipească ușor și repede. Puneți arici sau bandă dublu adezivă pe spatele pieselor și desenați pe panou conturul fiecărei provincii, ca fiecare copil să-și știe locul. Exersați lipirea de câteva ori.
  • Când o provincie e jucată de doi copii, unul spune „Eu sunt...” și primele două versuri, iar celălalt ultimele două și lipește piesa.
  • Ordinea intrărilor ține de geografie: din sud, spre vest, spre nord, spre est, iar Transilvania vine la urmă, la mijloc. Puteți arăta asta copiilor pe o hartă, ca joc, înainte de repetiții.
  • Tricolorul se așază în ordinea corectă, privit din sală: albastru în stânga, galben la mijloc, roșu în dreapta. Copiii țin pânzele de colțuri, la nivelul pieptului.
  • La horă, cercul trebuie să fie larg și să nu fie în fața panoului. Hora se poate deschide spre public: invitați și părinții să se prindă în ea.
  • Replicile lui Ionuț dau ritmul scenetei. Dacă vreți o versiune mai scurtă, scoateți câteva dintre ele; catrenele rămân la fel.

Variante și adaptări

  • Cu 10 copii: câte un copil pentru fiecare provincie și Ionuț. Educatoarea e Povestitorul, iar versurile Tricolorului le spun Muntenia, Moldova și Transilvania, ridicând pe rând cele trei pânze.
  • Cu o clasă întreagă (până la 24): câte doi copii pentru fiecare provincie, doi povestitori și Tricolorul.
  • Grupa mare: Povestitorul e educatoarea. Ionuț poate fi un copil mai mare sau tot educatoarea, iar copiii spun doar „Eu sunt...”, catrenul și lipesc piesa.
  • Versiune scurtă, de 5–6 minute: păstrați catrenele, Transilvania, Tricolorul și hora; renunțați la dialogurile cu Ionuț dintre provincii.

Text original Vis de Carnaval. Îl poți folosi gratuit la serbări, îl poți printa și adapta grupei tale. Te rugăm să nu-l republici pe alte site-uri.

Ce frumoasă ești, Românie!

Costumele pentru această scenetă

Toate personajele, într-un singur loc. Închiriezi pentru o zi sau pentru câteva zile, cu livrare în toată țara.

Află cum funcționează

Costume pentru toată grupa, fără bătăi de cap

Ca partener Premium nu lași garanție, iar fiecare părinte plătește doar costumul copilului lui. Livrăm totul o singură dată, la grădiniță sau la școală.

Află cum funcționează

Ai o scenetă care a mers foarte bine?

Trimite-ne-o, iar cu acordul tău o publicăm aici, cu numele tău și al grădiniței sau școlii. Sau spune-ne ce scenetă îți lipsește.

Scrie-ne
Toate scenetele
🎌 1 Decembrie

Hora Unirii la grădiniță

Două surori, Moldova și Țara Românească, despărțite de un pârâu, se țin de mână cu ajutorul lui Cuza. 24 Ianuarie explicat celor mici, cu versuri scurte și o horă adevărată.

  • Grupa mare
  • Clasa pregătitoare
  • ⏱ 7 min
  • 👥 5–26 copii
🎌 1 Decembrie

Moș Ion Roată și Unirea

după Ion Creangă

Moș Ion Roată, țăranul cu vorbă de duh, îi învață pe boieri că Unirea se face cu umerii tuturor, iar Vodă Cuza îi spală rușinea. Scenetă de 24 Ianuarie, cu Hora Unirii.

  • Clasele III–IV
  • ⏱ 12 min
  • 👥 8–27 copii
🎄 Crăciun ★ Recomandată

Atelierul lui Moș Crăciun

Moș Crăciun a răcit, Doamna Crăciun preia atelierul, poștașul aduce un munte de scrisori, iar jucăriile prind viață. O scenetă veselă, cu multe roluri.

  • Grupa mare
  • Clasa pregătitoare
  • ⏱ 9 min
  • 👥 11–26 copii