❄️ Iarna și datinile de Anul Nou
Omul de zăpadă care voia să vadă primăvara
Un om de zăpadă visează să vadă primăvara. O vede, se topește și devine norișor, cu promisiunea că se întoarce la iarnă. Circuitul apei spus cu blândețe, pentru 5–9 ani.
- Grupa mare
- Clasa pregătitoare
- Clasele I–II
- ⏱ 10 min
- 👥 10–25 copii
- 🎭 13 roluri
Despre scenetă
Ioana și Andrei fac în curtea școlii un om de zăpadă și, plecând, spun că e păcat că el n-o să vadă niciodată primăvara. Noaptea, Zâna Iarnă îl trezește la viață, iar primul lui gând este chiar acesta: vrea să vadă primăvara. Pinguinul cu fular, prietenul lui caraghios, îl tot sfătuiește să stea la umbră. Dar omul de zăpadă așteaptă toată iarna. În martie îl cunoaște pe Ghiocel, o vede pe Zâna Primăverii și se topește încet, fericit. Picăturile de apă urcă spre cer și se fac norișor, iar norișorul le promite copiilor că la iarnă se întoarce, fulg cu fulg.
Povestea e duioasă, dar nu tristă: arată prin joc drumul apei, din zăpadă în apă, din apă în abur, din abur în nor și din nor iar în zăpadă. Se încheie cu iarna următoare, când omul de zăpadă chiar se întoarce. Are roluri principale cu replici scurte, multe catrene ușor de învățat, un personaj comic și grupuri de fulgi, flori și picături, ca să încapă toată grupa sau clasa. Se potrivește la o serbare de iarnă, dar și la trecerea spre primăvară.
Ce învață copiii
- Circuitul apei în natură, pe înțelesul copiilor: zăpada se topește, apa se face abur, aburul urcă și se adună în nori, iar din nori cade ploaie sau zăpadă.
- Anotimpurile și trecerea de la iarnă la primăvară: soarele încălzește, apar ghioceii, zăpada se topește. La preșcolari se potrivește cu tema „Când, cum și de ce se întâmplă?”, iar la școală cu Matematică și explorarea mediului.
- Curajul de a-ți urma visul și ideea că schimbarea nu înseamnă pierdere: „nimic nu se pierde, totul se schimbă”.
- Prietenia și grija: Pinguinul, Ghiocelul și copiii încearcă, fiecare în felul lui, să-l ajute pe omul de zăpadă.
- Memoria și expresivitatea, prin catrene scurte, rimate, spuse de personaje cu glasuri și mers diferite.
Distribuția
Rolurile, câți copii joacă fiecare și costumul potrivit. Rolurile fără replici sunt bune pentru copiii timizi.
-
Povestitorul
Leagă scenele și duce povestea peste o iarnă întreagă. Pot fi doi copii care citesc bine și își împart replicile, sau educatoarea.
Idee de costum: Fular colorat și o carte mare din carton, cu un fulg pe o copertă și un ghiocel pe cealaltă.
-
Omul de zăpadă
Visător, blând și curios ca un copil care vede lumea prima dată. Se mișcă rar, puțin țeapăn, și se bucură de tot. Nu e niciodată trist, nici când se topește.
Costum Costum Om de zăpadă+ Un nas-morcov din pâslă și fularul roșu primit de la Ioana.
-
Ioana
Fetița care a făcut omul de zăpadă împreună cu Andrei. Grijulie și caldă: îi dă fularul ei, „ca să-i fie frumos”.
Idee de costum: Haine de iarnă obișnuite: geacă, căciulă cu moț, mănuși și un ghiozdan.
-
Andrei
Băiatul vesel și puțin grăbit. El spune, fără să vrea, că omul de zăpadă n-o să vadă primăvara, și tot el se bucură cel mai tare la sfârșit.
Idee de costum: Haine de iarnă obișnuite: geacă, căciulă, mănuși și un ghiozdan.
-
Zâna Iarnă
Liniștită și înțeleaptă, vorbește rar. Îi dă viață omului de zăpadă și îl lasă să-și urmeze visul, chiar dacă știe ce urmează.
Costum Costum Zâna Iarnă+ O baghetă cu un fulg argintiu în vârf.
-
Fulgii
Însoțesc iarna: dansează, îl păzesc pe omul de zăpadă și spun câteva replici scurte în cor.
+ Fetele pot purta și rochița „Costum de fulg de nea”.
-
Pinguinul
Personajul comic: un pinguin venit „în vizită de la Polul Sud”, care se teme de orice căldură și dă sfaturi caraghioase. Merge legănat, cu pași mici.
Costum Costum Pinguin cu fular+ O valiză mică și o pereche de ochelari de soare.
-
Soarele
Se trezește din somnul iernii și se întinde mulțumit. E cald și prietenos, iar razele lui ajută picăturile să urce spre nori.
Costum Costum de soare cu rochiță+ Pentru un băiat: tricou galben și o coroană-soare din carton, cu raze.
-
Ghiocelul
Prima floare a primăverii: mic, timid și cu glas de clopoțel. Răsare încet din „zăpadă”, cu capul plecat.
-
Zâna Primăverii
Veselă și luminoasă, aduce flori și soare. Ea le explică copiilor că omul de zăpadă nu s-a pierdut, ci doar s-a schimbat.
Costum Costum de Zâna Primăverii+ Un coșuleț cu flori din hârtie creponată.
-
Florile
Răsar în jurul Zânei Primăverii și se leagănă în soare. Rol fără replici, bun pentru copiii timizi.
Costum Costum Brândușă de primăvară+ Merg și alte costume de flori din catalog: lalea, narcisă, margaretă.
-
Picăturile
Apa în care s-a topit omul de zăpadă. Se mișcă ușor, ca apa, apoi „urcă” spre nori pe vârfuri. Ele explică, în versuri, drumul apei.
Costum Costum Picătură de ploaie+ Câte o panglică albastră în fiecare mână.
-
Norișorul
Omul de zăpadă, după ce s-a topit și a urcat la cer. E fericit și puțin mândru că vede lumea de sus. Îl poate juca același copil, cu o pelerină-nor pusă peste costum, sau un alt copil.
Costum Costum Norișor pufos+ Dacă e același copil: o pelerină din vată sau tul alb, prinsă cu arici, de pus repede în spatele pânzei albastre.
Decorul, recuzita și muzica
Decorul
Curtea școlii: în stânga, o poartă sau un gard din carton; în mijloc, locul omului de zăpadă; în dreapta, în fundal, o bancă joasă, stabilă, pe care se urcă la final Norișorul. Pe podea, un cearșaf alb face zăpada, iar mai târziu se trage și dedesubt apare o pânză verde cu flori de hârtie: e primăvara. Un nor mare din carton, ținut pe un băț, poate sta lângă bancă.
Recuzita
Muzica
- Dansul fulgilor din scena 2: „Valsul fulgilor de nea” din „Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski.
- Trecerea iernii și venirea primăverii: „Primăvara” de Vivaldi, din „Anotimpurile”, prima mișcare (un fragment scurt, cât intră Soarele și Florile).
- Topirea și urcarea picăturilor spre nor: o muzică lină, de exemplu „Dimineața” din „Peer Gynt” de Grieg.
- Cântecul final, „Fulgul cade, se topește”: cântecul din text, pe o melodie simplă, aleasă de educatoare.
Textul scenetei
Scena 1 – Un om de zăpadă nou-nouț
Curtea școlii, iarna. Omul de zăpadă stă nemișcat în mijloc. Ioana și Andrei îl „termină”: Andrei îi lipește un nasture pe burtă, Ioana îi pune nasul-morcov.
Povestitorul
Într-o iarnă cu zăpadă până la genunchi, doi copii, Ioana și Andrei, au făcut în curtea școlii cel mai frumos om de zăpadă din tot orașul.
Andrei
Încă un nasture... și gata!
Ioana
Și fularul meu cel roșu, să nu-i fie frig. (Îi leagă fularul.)
Andrei(râde)
Să nu-i fie frig? E om de zăpadă, Ioana! Lui îi place frigul.
Ioana
Atunci... să-i fie frumos. Uite, arată ca un domn adevărat!
Andrei
Păcat de el că n-o să vadă niciodată primăvara. Soare, ghiocei, joacă afară până seara... E anotimpul meu preferat!
Ioana
Sst! Nu-l întrista. Hai, că ne așteaptă mama. Pa, omule de zăpadă! Ne vedem mâine!
Copiii pleacă, făcându-i cu mâna. Lumina scade: se face noapte.
Scena 2 – Visul omului de zăpadă
Povestitorul
În noaptea aceea, prin curtea școlii a trecut Zâna Iarnă, cu fulgii ei.
Pe vals, fulgii intră dansând și se învârt în jurul omului de zăpadă. După ei vine Zâna Iarnă, care îl atinge cu bagheta.
Zâna Iarnă
Noaptea-i albă, luna-i plină,
Fulgii cântă-n zbor ușor;
Om de nea, deschide ochii:
Ești și tu un vis de-al lor!
Omul de zăpadă(clipește, își mișcă încet brațele, apoi se uită uimit la ele)
Oh! Pot să mă mișc! Pot să vorbesc! Bună seara, doamnă...
Zâna Iarnă
Sunt Zâna Iarnă. Iar tu ești cel mai nou om de zăpadă din oraș. Ce-ți dorești cel mai mult?
Omul de zăpadă
Vreau să văd primăvara!
Fulgii(se opresc din dans, cu mâinile la gură)
Primăvara?!
Omul de zăpadă
Copiii au spus că e cel mai frumos anotimp. Cu soare, cu ghiocei... Ce e un ghiocel?
Pinguinul intră legănat, cu valiza în mână.
Pinguinul
Am auzit bine? Cineva vrea primăvară?! Brrr!
Omul de zăpadă
Bună seara! Tu cine ești?
Pinguinul
Pinguinul, în vizită de la Polul Sud. Ascultă un pinguin cu experiență: primăvara e foarte periculoasă pentru noi, cei reci. Acolo, totul... (șoptit) se topește!
Omul de zăpadă
Ce înseamnă „se topește”?
Pinguinul
Înseamnă că azi ești om de zăpadă, iar mâine... băltoacă!
Fulgii(în cor)
Vai de noi!
Zâna Iarnă
Nu-l speria, Pinguinule. (Către omul de zăpadă.) E adevărat, dragul meu: primăvara e frumoasă, dar e caldă. Cine o întâlnește nu mai rămâne la fel.
Omul de zăpadă
Toată iarna stau de pază
Lângă poartă, așteptând,
Numai să zăresc o dată
Primăvara, surâzând!
Zâna Iarnă
Bine. Ai inimă bună și curaj. Când va veni vremea, o vei vedea. Fulgișori, să-l păziți toată iarna!
Fulgii(în cor)
Îl păzim, Zână Iarnă!
Pinguinul(oftează și se așază pe valiză)
Atunci rămân și eu. Cineva trebuie să-i dea sfaturi reci.
Scena 3 – Vine primăvara
Povestitorul
Și iarna a trecut, cu săniuțe, cu bulgări și cu nasuri roșii de ger. Omul de zăpadă a stat de pază lângă poartă, iar Pinguinul i-a ținut de urât. Până într-o dimineață de martie...
Fulgii ies dansând. Zâna Iarnă îi face omului de zăpadă semn de rămas-bun și iese după ei. Intră Soarele, care se întinde, ca după un somn lung.
Soarele
Bună dimineața, lume!
Mă trezesc din somnul lung;
Cu căldură și lumină
Până-n colțul tău ajung!
Omul de zăpadă(clipind)
Ce lumină! Ce... cald! Pinguinule, cine e acesta, așa strălucitor?
Pinguinul(își pune repede ochelarii de soare)
E Soarele! Ți-am spus să porți ochelari! Și umbrelă! Și, dacă se poate, un frigider!
Lângă omul de zăpadă, Ghiocelul se ridică încet din „zăpadă”, cu capul plecat, apoi îl ridică și zâmbește.
Ghiocelul(cu glas mic, de clopoțel)
Clin-clin! Bună dimineața!
Omul de zăpadă
O, ce floare mică și curajoasă! Tu ești primăvara?
Ghiocelul
Sunt doar micul ghiocel,
Primul care-a răsărit;
Am sunat din clopoțel:
Primăvara a sosit!
Doi copii trag încet cearșaful alb și dedesubt apare pânza verde, cu flori. Pe muzica primăverii intră Zâna Primăverii, iar Florile se ridică în jurul ei și se leagănă.
Zâna Primăverii
Bună ziua, om de nea!
Visul tău l-am auzit:
Toată iarna m-ai chemat,
Iată-mă: am și venit!
Omul de zăpadă(privind în jur, încântat)
Deci așa arată primăvara! Soare, flori, verdeață... E mai frumoasă decât am visat!
Omul de zăpadă face un pas spre flori și se clatină. Picăturile intră în vârful picioarelor și se așază în jurul lui.
Omul de zăpadă
Ce ciudat... parcă picur. Pic, pic, pic!
Pinguinul(își scoate fularul și i-l înfășoară omului de zăpadă)
Ți-am zis! Gata, te înfofolesc bine! (Se oprește.) Stai... fularul ține de cald. Nu e bine deloc! (I-l ia înapoi și îi face vânt cu aripile, din toate puterile.)
Omul de zăpadă(zâmbind)
Lasă, prietene. Am văzut primăvara. Nu-mi pare rău de nimic.
Scena 4 – Picătură cu picătură
Ioana și Andrei intră în fugă, cu ghiozdanele în spate.
Ioana
Andrei, uite! Omul nostru de zăpadă... se topește!
Andrei
Ce mic s-a făcut! Mai are doar nasul și fularul tău...
Zâna Primăverii
Nu fiți triști, copii. În natură nimic nu se pierde, totul doar se schimbă. Priviți!
Picăturile ridică pânza albastră în fața omului de zăpadă, care se ghemuiește încet, zâmbind, în spatele ei.
Picăturile(în cor)
Omul alb, cu nas de morcov,
S-a topit, dar nu-i pierdut:
Picături de apă clară
Din zăpadă s-au făcut!
Soarele
Raza mea vă încălzește,
Abur vă prefac acum:
Ușurele, nevăzute,
Sus, spre nori, porniți la drum!
Pe o muzică lină, Picăturile pornesc pe vârfuri spre bancă, fluturând panglicile albastre, și se strâng în jurul ei. Pânza albastră rămâne pe jos. În spatele ei, omul de zăpadă s-a făcut nevăzut, iar pe bancă se urcă Norișorul.
Povestitorul
Iar sus, unde aerul e rece, picăturile s-au strâns una lângă alta, mii și mii, și s-au făcut... un nor.
Norișorul
Hei, copii, priviți în sus:
Omul vostru e aici!
M-am făcut un nor pufos
Și vă văd pe toți, ce mici!
Ioana(bucuroasă)
Omule de zăpadă! Ai văzut primăvara?
Norișorul
Am văzut-o! Și a fost mai frumoasă decât în vis.
Andrei
Dar acum ești nor. N-o să te mai vedem niciodată?
Norișorul
Ba da! Vara o să vă trimit ploaie caldă, pentru flori. Iar la iarnă, când e ger sus, în nori, picăturile mele se fac fulgi.
Zâna Primăverii
Așa e. Apa face mereu același drum: din zăpadă în apă, din apă în abur, din abur în nor, iar din nor cade ploaie sau zăpadă. E o roată care nu se oprește niciodată.
Norișorul
Când va ninge iar, la iarnă,
Fulg cu fulg o să cobor
Și mă fac om de zăpadă,
Dar cu-al vostru ajutor!
Ioana și Andrei
Promitem!
Ioana
Cu nas de morcov...
Andrei
...și cu fularul cel roșu!
Pinguinul(își șterge ochii cu aripa)
Eu nu plâng, să știți... Mi-a căzut doar o picătură de ploaie în ochi. Iar eu, până la iarnă, vă aștept... la umbră!
Scena 5 – Iarna următoare
Povestitorul
Și știți ce? Iarna următoare, într-o dimineață, curtea școlii s-a trezit din nou albă.
Pe vals, fulgii intră dansând. Ioana și Andrei „rostogolesc” bulgări în jurul locului omului de zăpadă. Omul de zăpadă se ridică din mijlocul lor, cu nasul-morcov și fularul roșu. Dacă Norișorul e jucat de alt copil, coboară de pe bancă și vine lângă el.
Omul de zăpadă
V-am spus că mă întorc!
Ioana și Andrei
Bine ai revenit!
Toată distribuția vine în față: fulgii, florile, picăturile, cele două zâne, Soarele, Pinguinul și copiii, cu Omul de zăpadă și Norișorul la mijloc.
Toți(cântă)
Fulgul cade, se topește,
Apa urcă iar în nor,
Iar din nor, când vine iarna,
Fulgii cad din nou ușor.
Omul nostru de zăpadă
A văzut ce-a vrut să vadă;
S-a întors, cum a promis,
Fulg cu fulg, ca într-un vis!
Toți se prind de mână și fac o plecăciune. Pinguinul se înclină ultimul, cu ochelarii de soare pe nas.
Sfaturi de regie
- Topirea se face fără nimic trist: omul de zăpadă se ghemuiește încet, zâmbind, în timp ce Picăturile ridică pânza albastră în fața lui. În spatele pânzei, ori își pune pelerina-nor, ori iese pe după culise și intră Norișorul.
- Exersați separat „mersul” fiecărui personaj: Omul de zăpadă țeapăn, Pinguinul legănat, Ghiocelul care răsare încet, Picăturile care curg. Mersul îi ajută pe copii să intre în rol.
- Banca Norișorului trebuie să fie joasă și sprijinită de perete; un adult stă alături în culise. Nu folosiți scaune care se pot răsturna.
- Pinguinul are cele mai multe glume. Alegeți un copil care nu se teme să fie caraghios și lăsați-l să-și facă singur „efectele”: tremurat, ochelari, făcut vânt cu aripile.
- Repetați pe scene: întâi iarna (scenele 1–2), apoi primăvara (3–4), apoi finalul. Cântecul final se poate învăța din prima zi, ca să-l știe toată grupa.
- Pentru grupa mare, Povestitorul e educatoarea sau un copil de la clasa pregătitoare. Pentru clasele I–II, doi copii își pot împărți replicile, câte una pe rând.
Variante și adaptări
- Cu 10 copii: Povestitorul e educatoarea, Norișorul e jucat de Omul de zăpadă (în scena 5, pe bancă rămâne doar norul de carton), iar doi copii sunt întâi fulgi și apoi picături (schimbă panglicile albe cu unele albastre). Florile lipsesc.
- Cu toată grupa sau clasa (până la 25): câte 4–6 fulgi, flori și picături, iar replicile de grup se spun în cor.
- Versiune scurtă, de 6 minute: renunțați la scena 2 (Zâna Iarnă îl trezește pe om direct în scena 1) și la epilog; păstrați topirea, norișorul și cântecul.
- Ca serbare de primăvară (1 Martie): începeți cu scena 3 și lăsați Povestitorul să spună, pe scurt, ce s-a întâmplat iarna. La final, Zâna Primăverii poate împărți mărțișoare.
Text original Vis de Carnaval. Îl poți folosi gratuit la serbări, îl poți printa și adapta grupei tale. Te rugăm să nu-l republici pe alte site-uri.